Home » Articles » >> Game Development » General Theory

(ro.) Gamedesignul – fenomenul dat pe faţă sau Cine este gamedesignerul - anatomia ştiinţifică a profesiei

(articol analitic)

În acest articol se dă o analiză profesiei de gamedesigner

şi se concretizează fenomenul de gamedesign.

Mulţi developeri începători consideră că se pricep la făcut jocuri, avînd în urma sa mai multe jocuri trecute şi încercate de dînşii sau probe de mapping, modding în diferite engine-uri şi editoare de jocuri. Chiar unii programişti, mai mult sau mai puţin profesionali consideră că pot face faţă problemelor alcătuirii jocurilor. Nu vreau deloc să întristez pe cineva, dar consider că nu este aici o poziţie corectă din partea începătorilor sau a programiştilor.

Pe de altă parte, ar trebui de luat în vedere că dacă cineva s-a învăţat să lucreze excelent cu un game engine, cu un editor de jocuri, s-a învăţat să programeze sau să modeleze asset-uri, încă nu înseamnă că este gamedesigner! În cazul dat o atare persoană face parte din rîndul developerilor şi deci poate fi numit game developer (dezvoltator, elaborator de jocuri, игровой разработчик), dar cu un specific de lucru mai concret – fie programare, fie level design, modeling etc. De fapt, este un fel de “tehnician” de jocuri, care ştie bine să lucreze asupra aspectelor tehnice, mai mult sau mai puţin artistice ale jocului. –Tot aşa cum un cameraman ar şti să lucreze cu o cameră de luat vederi, însă are puţină idee asupra lucrului cu actorii sau conceperea regizorală a unui film. Aici pe platou apare… cine credeţi? Da – regizorul ! În cazul jocurilor – e gamedesignerul. Bineînţeles, acesta deasemenea intră în categoria de game developeri, dar cu un specific de lucru mai deosebit.

Spre regret o bună parte de specialişti în domeniul elaborării jocurilor au încă o viziune destul de vagă asupra acestui fenomen ca “gamedesignul“. Şi încă mai neclară rămîne a fi profesia de “gamedesigner“.

Haideţi să lămurim aceste fenomene, dacă vreţi, într-o alură mai ştiinţifică.

Notă: Apropo, ziua neoficială al gamedesignerului se marchează pe 6 august.

În linii destul de generale cunoaştem că un “gamedesign” (dezvoltare, alcătuire, elaborare de jocuri) reprezintă un proces creativ de elaborare al unui joc oarecare. Iar persoana, care într-un fel sau altul alcătuieşte conceptul şi gameplay-ul, stilul şi structura jocului, în linii generale, este numit “gamedesigner” (se citeşte – geim dizainer; provine din engleză – “game designer”, în traducere simplă va fi “designer de jocuri”, iar prin “designer” se subînţelege mai corect “alcătuitorul artistic”).

Ca să fie cît mai clar care este rolul gamedesignerului  în crearea jocurilor şi care ar fi bagajul său profesional de cunoştinţe, voi trece la analogiile unor profesii din formele de arte cunoscute.

Este vorba de profesia de “regizor de teatru” (metteur en scène, stage director, theatre director) din arta teatrală şi profesia de “regizor de film” (film director, кинорежиссёр) din cinematografie, fiecare din aceste profesii avînd unele caracteristici similare artelor în cauză. –Nu vă miraţi tare! Profesia de gamedesigner (se poate spune şi regizor de jocuri!!!) foarte mult se aseamănă cu cea de regizor de teatru sau film. Însă avînd ale sale caracteristici aparte, al său specific deosebit.

–Să vedem care sînt caracteristicile, asemănările şi deosebirile acestor trei profesii:

 

Regizorul de teatru (arta teatrală): analizează piesa aleasă (creată de dramaturg sau de regizorul însuşi, de obicei fiind inspirată dintr-o lucrare literară sau avînd subiect original), lucrează cu actorii asupra analizei rolurilor şi a mizanscenelor (-acţiuni înscenate şi amplasate compoziţional în scenă), asupra scenelor întregi; lucrează cu scenograful (-designer teatral de interior) asupra decorului; cu luministul (-iluminatorul, designerul de lumini), plus lucru cu costumierul (-designer de costume) şi după necesitate, cu compozitorul; face note regizorale asupra piesei (unde poate descrie mizanscenele, decorul, poate modifica piesa după interesele sale de creaţie etc.), apoi prezintă spectacolul finalizat în scena vreunui teatru (în incinta unui teatru sau în afara sa, uneori în scena aflată pe o stradă); spectacolul de obicei este jucat regulat de unii şi aceeaşi actori în timpul uneia sau mai multor stagiuni teatrale (perioadă de timp cu reprezentaţii regulate şi lucru asupra noilor spectacole).

 

Regizorul de film (cinematografia): analizează un scenariu de film (creat de un scenarist sau de regizorul însuşi, de obicei fiind inspirată dintr-o lucrare literară sau avînd subiect original), lucrează cu actorii, cu luminiştii şi cameramanii, costumierii şi compozitorii, cu specialiştii de efecte speciale, cu editorul de sunet (mai numit regizor de sunet) cît şi cu alţi profesionali, care au legătură mai mult sau mai puţin directă cu cinematografia. Bineînţeles, cel mai important este că regizorul de film crează versiunea regizorală al scenariului (în română – decupaj regizoral), unde împarte fiecare scenă (respectiv, secvenţă) pe cadre cinematografice mai mici, descrie fiecare cadru în parte, potrivit limbajului cinematografic (exemplu, în versiune română: gross plan, prim-plan. plan apropiat sau american, plan întreg, plan general, plan îndepărtat, plan detaliu, contraplan, cadre plonjate sau contraplonjate etc.). Un scenariu regizoral arată mai degrabă ca o schemă foarte întinsă şi lungă pe zeci de pagini, avînd mai multe despărţituri cu încrieri în ele, unde persistă atît pasaje din scenariul literar cît şi descrieri mai puţin literare, în limbajul cinematografic, făcute de regizor.

Rareori rolul regizorului de filme îndeplineşte cameramanul, care deja poate fi numit director cameraman (rus. –оператор постановщик) şi care este cît de cît capabil să alcătuiescă aspectul artistic şi tehnic al filmului. Deja cu actorii poate lucra un regizor de teatru sau un actor mai experimentat.

Filmele finalizate (în jargon se spune – turnate) sînt de obicei prezentate (proiectate) în cinematografe, fie în incinta lor sau în afară. Altă variantă constă în editarea filmelor înscrise pe suporturi anumite (discuri, casete etc.) pentru vizionarea lor acasă, individual sau în grup restrîns de către cumpărătorii-spectatori. Odată cu apariţia Internetului au apărut şi site-uri specializate pentru vizionare on-line a filmelor contra-plată sau gratis (-dar cu reclamă impusă), sau cumpărare la bucată cu downloadare ulterioară.

 

Gamedesignerul (regizorul de jocuri; arta – interactivografia): crează conceptul de joc, mecanica jocului (game mechanics, внутриигровая механика), conlucrează cu programiştii, pictorii şi compozitorul, cu modelatorii, mapperii (numiţi şi level designeri), crează design-documentul (reprezintă un fel de ghid, instrucţiune cu descriere pe larg, handbook, справочник, руководство) după care se orientează developerii în procesul creării jocului; alcătuieşte gameplay-ul pe nivele, potrivit scenariului literar (creat de scenarist sau de gamedesignerul însuşi; prin alcătuirea gameplay-ului se are în vedere descrierea detaliată al acţiunii jocului la fiecare nivel – un fel de versiune regizorală al scenariului jocului!); face descrierea regizorală de film al cut-scenelor (dacă există atare scene-secvenţe în joccut-scenes, cinematic sequences).

  • Notă: De unii specialişti în domeniu se propunea chiar de eliminat termenul de “gameplay”, înlocuindu-se, după părerea mea, cu termene mai puţin logice din punct de vedere al domeniului analizat. Oricum, termenul dat a intrat în vigoare demult. În linii generale gameplay-ul reprezintă naraţiunea fundamentală, baza oricărui joc. Gameplay-ul poate fi cel mai corect descris anume ca regie a jocului şi ar fi corect ca aceste două termene să fie împreună înscrise în literatura de specialitate. Adică înscrise concomitent sau dacă vreţi, înscrise la rînd, ca în exemplul acesta – gameplay (regie de joc); deasemenea – scenariu de gameplay (scenariu regizoral al jocului).

Respectiv, conchidem că diferenţa principală al gamedesignerului  de un regizor  de teatru sau film constă în următoarele:

1. Alcătuirea aşa numitului design-document, unde intră aşa compartimente cum ar fi conceptul gameplay-ului, mecanica jocului, descrierea personajelor, al subiectului jocului (doar subiectul, nu scenariul întreg! ), descrierea nivelelor şi al designului mediului virtual, descrierea meniurilor, interfeţei grafice, balanţei obiectelor active, bonusurilor, skill system etc. La dorinţă, pot fi introduse schemele nivelelelor, conceptele artistice ale personajelor şi obiectelor funcţionale, screenshot-uri din joc, schiţe ale meniurilor etc.

2.  Crearea scenariului de gameplay  (scenariul regizoral al jocului, creat după scenariul literar) cu descrierea detaliată al acţiunii pe nivele.

  • Notă: Apropo, scenariul literar cît şi scenariul de gameplay (regizoral) al jocului se recomandă a se ţine separat de design-document , pentru a nu mări volumul prea încărcat al acestuia de la urmă.

Versiunile finalizate ale jocurilor sînt editate pe suporturi anumite (discuri, flash stick-uri; mai înainte – pe cartridge, cît şi pe dischete sau casete cu peliculă magnetică; apropo, unele console portative moderne pînă acum folosesc cartridge-uri). Odată cu apariţia Internetului au apărut şi site-uri specializate pentru vînzare on-line la bucată sau pe abonament cu downlodare ulterioară, fie tip shareware (încercarea produsului, limitată în timp sau avînd conţinut redus, special pentru cumpărarea lui ulterioară). Există site-uri cu jocuri tip flash sau cu playere speciale pentru prezentarea demo-versiunilor sau chiar a unor jocuri întregi, fie contra plată sau gratis, dar cu reclamă impusă. Mai există şi versiuni on-line “Free-to-play” (downlodare gratis, dar cu joacă numai on-line, plus cumpărare de elemente şi obiecte virtuale funcţionale pentru utilizarea lor în joc); service-uri „Cloud”, contra-plată (te joci, practic, la orice aparataj electronic-digital, dar cu legătură directă şi continuă prin cablu sau prin unde cu service-urile specializate, unde jocurile se află înscrise fizic şi procesul de joc se computează de aparatajul prezent acolo); tipul de serviciu Early Acces Game (jocuri cu avanpremiere, ранний доступcumpărare on-line ale jocurilor aflate încă în perioada de elaborare, fapt ce permite accesul timpuriu al utilizatorului la vreun joc, dar şi accesul timpuriu al developerilor la finanţarea proiectului).

  • Notă: există şi servicul de tip “crowdfunding” – autofinanţare, strîngere de bani de la utilizatorii-jucători prin intermediul unor site-uri specializate (de obicei au succese mari doar studiourile şi developerii foarte cunoscuţi şi populari ); acest serviciu este răspîndit şi la alte forme de artă; mai detaliat citiţi aparte.

Deci, sper totuşi că vedeţi acum mai bine ce reprezintă profesia de gamedesigner, care este diferenţa, şi în acelaş timp, care e asemănarea unui gamedesigner cu regizorul de teatru sau de film. Spus mai simplu, gamedesignerul  e un fel de regizor al jocurilor, deci, este un artist, un om de artă.

Respectiv, gamedesignul  reprezintă procesul artistic regizoral de alcătuire al unui joc oarecare.

Aşa că n-ar trebui să fie încurcate profesiile şi ocupaţiile sau măcar aspiraţiile cuiva privitor la crearea unui joc.

Bineînţeles, pentru a deveni gamedesigner este nevoie de a studia pe larg domeniul jocurilor, diferite forme de arte, estetica şi filozofia, istoria artelor, în special a teatrului, cinematografiei şi a interactivografiei, plus studierea graficii de computer etc. etc. etc. Aceste studii pot fi căpătate în cadrul unei instituţii specializate sau în decursul anilor cînd se lucrează asupra mai multor jocuri, se adună experienţă în diferite aspecte ale procesului de game developing. Dar cel mai important fiind experienţa artistică! -Nicidecum nu uitaţi de acest lucru.

Acum la final vă amintesc, că un gamedesigner, pe de-o parte, tot face parte din categoria de game developeri, fiindcă tot se ocupă cu elaborarea jocurilor, dar cu un specific de lucru aparte, concretizat deja anterior. Însă se poate spune că are un statut mai deosebit, marcat de ocupaţia cea mai importantă – alcătuirea artistică al jocului, de la concept pînă la release.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

AutorulDumitru Ghervas  (savant-teoretician, gamedesigner, scriitor, graphic designer)

LinkedIn: http://lnkd.in/bcwr2GP

Facebook: https://www.facebook.com/ghervas.dt

Twitter: https://twitter.com/DmitryGhervas

GameDevMasters: http://gamedevmasters.com/dmitrygh

GameTalents: http://www.gameplaytalents.com./talents/detail/game-designer-writer-cg-designer

Category: General Theory | Added by: DmitryONik80 (2014-11-14)
Views: 130 | Tags: developement, game industry, game design, Developers, develop, design, Jocuri, gamers, industria jocurilor | Rating: 5.0/1
Total comments: 0
avatar
Free website builderuCoz